Bugetul municipiului Iași pentru anul 2026 a fost adoptat luni, 11 mai, după mai multe ore de dezbateri și negocieri politice în plenul Consiliului Local. Documentul financiar, evaluat la 2,985 miliarde de lei, stabilește direcțiile de cheltuire a banilor publici pentru investiții, funcționarea serviciilor municipale și cofinanțarea proiectelor europene. Votul final a evidențiat și fragilitatea actualei majorități din legislativul local, într-un context economic complicat și cu un calendar administrativ deja întârziat.
Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu 18 voturi „pentru”, 3 voturi „împotrivă” din partea grupului CURAJ și 6 abțineri din partea consilierilor USR. În total, aleșii locali au discutat 144 de amendamente depuse de grupurile politice înaintea votului final.
Aproape 37% din buget merge către dezvoltare
Din totalul de aproape 3 miliarde de lei, bugetul local propriu-zis reprezintă 2,396 miliarde de lei, diferența fiind formată din veniturile instituțiilor aflate în subordinea municipalității.
Structura bugetară pentru 2026 este împărțită în două mari componente:
* 1,289 miliarde lei pentru funcționare;
* 1,106 miliarde lei pentru dezvoltare și investiții.
Datele arată că aproximativ 37% din bugetul local este direcționat către proiecte de dezvoltare, un procent ridicat pentru administrația locală ieșeană. În practică, însă, capacitatea municipalității de a transforma aceste sume în șantiere și proiecte finalizate depinde de mai mulți factori: atragerea fondurilor europene, ritmul licitațiilor și stabilitatea costurilor din construcții.
Bugetul include și resurse atrase prin împrumuturi:
* 140 milioane lei din credite externe;
* 141,9 milioane lei din credite interne.
Aceste sume sunt folosite în principal pentru cofinanțarea proiectelor europene și pentru asigurarea fluxurilor financiare necesare investițiilor aflate deja în execuție.
Educația și infrastructura rămân principalele direcții de investiții
O parte consistentă din fondurile de dezvoltare este orientată către continuarea proiectelor începute în anii anteriori. Municipalitatea a prevăzut 135,65 milioane de lei pentru investițiile aflate deja în derulare și aproape 50 milioane de lei pentru obiective noi.
Printre domeniile cu alocări importante se află educația și sănătatea:
* 30,49 milioane lei pentru reabilitări și dotări în unitățile de învățământ;
* 17,37 milioane lei pentru spitalele aflate în subordinea Consiliului Local.
În zona infrastructurii, administrația locală mizează în continuare pe proiectele finanțate prin fonduri europene și pe investițiile aflate în diferite faze de implementare. O parte dintre acestea necesită însă proceduri rapide de achiziție și actualizări de costuri, în condițiile în care bugetul a fost aprobat abia în luna mai.
Acest decalaj comprimă perioada efectivă de execuție pentru lucrările programate în 2026 și crește presiunea administrativă asupra aparatului tehnic al Primăriei.
Divergențe politice privind prioritățile municipiului
Ședința de Consiliu Local a fost marcată de dispute între grupurile politice privind prioritățile de finanțare și oportunitatea adoptării bugetului în această perioadă a anului.
Consilierul PSD Florin Rașcu a susținut că social-democrații au votat o parte dintre amendamentele opoziției pentru a permite deblocarea proiectelor și continuarea investițiilor municipale.
De cealaltă parte, reprezentanții USR au criticat întârzierea aprobării bugetului și lipsa de predictibilitate într-un context economic afectat de inflație și de creșterea costurilor de execuție. Consilierul Dragoș Popa a atras atenția asupra dificultăților administrative generate de adoptarea documentului financiar la jumătatea trimestrului al doilea.
Discuții au existat și pe tema finanțării sistemului medical. Consilierul AUR Vasile Pușcașu a susținut că procentul alocat sănătății, raportat la veniturile totale ale municipiului, rămâne redus în raport cu nevoile reale ale orașului.
Au fost ridicate întrebări și despre investițiile în protecția mediului și dezvoltarea zonelor verzi, în condițiile în care bugetul include alocări financiare, dar fără un calendar public clar pentru implementarea unor proiecte noi.
Execuția bugetară va depinde de ritmul administrației
Dincolo de cifrele aprobate în plen, provocarea reală pentru administrația locală începe în perioada următoare. Bugetul pe 2026 propune investiții de peste 1,1 miliarde de lei, însă experiența ultimilor ani arată că diferența dintre sumele bugetate și cele efectiv cheltuite poate deveni semnificativă.
Municipalitatea va trebui să accelereze procedurile de licitație, să gestioneze contracte într-o piață volatilă și să mențină ritmul proiectelor finanțate din fonduri europene. În paralel, gradul de îndatorare al orașului va continua să fie influențat de utilizarea creditelor pentru cofinanțarea investițiilor majore.
Votul de astăzi oferă administrației locale cadrul legal pentru continuarea proiectelor în 2026, dar și o presiune suplimentară privind capacitatea de implementare într-un an cu mize administrative și financiare ridicate.
