Senatorul ieșean Lucian Rusu explică ce prevede jalonul privind decarbonizarea României și de ce securitatea energetică trebuie protejată în procesul de tranziție.
Decarbonizarea României trebuie privită prin prisma obligațiilor europene, dar și a responsabilității de a menține un sistem energetic sigur și funcțional, susține senatorul ieșean Lucian Rusu, membru al Comisiei pentru Energie din Senat. Declarația vine în contextul dezbaterilor din ultimele zile privind unul dintre jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), despre care au apărut interpretări potrivit cărora ar impune închiderea centralelor pe cărbune.
Potrivit senatorului liberal, aceste informații sunt incorecte și creează o imagine falsă asupra angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană.
Jalonul din PNRR nu prevede închiderea termocentralelor
Lucian Rusu explică faptul că Jalonul 128 din PNRR, referitor la decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, nu are ca obiect închiderea grupurilor energetice pe cărbune sau a termocentralelor.
În schimb, documentul urmărește modernizarea sistemului de încălzire prin măsuri precum introducerea guvernanței corporative la operatorii de termoficare, stabilirea unui cadru privind utilizarea biomasei sustenabile, asigurarea trasabilității lemnului folosit pentru încălzire și alinierea sistemului la standardele europene privind protecția mediului.
„În spațiul public circulă numeroase informații eronate despre acest jalon. Este important ca dezbaterea să fie una bazată pe conținutul real al documentelor și nu pe interpretări care induc în eroare opinia publică”, transmite senatorul.
România încearcă să protejeze capacitățile strategice de producție
Senatorul ieșean arată că România se află într-un proces de renegociere și adaptare a unor angajamente asumate în anii anteriori, iar obiectivul actual este limitarea impactului asupra sistemului energetic național.
În acest context, amânarea închiderii unor grupuri energetice din cadrul Complexului Energetic Oltenia reprezintă, în opinia sa, un exemplu că autoritățile încearcă să păstreze capacitățile esențiale pentru producerea energiei electrice și să evite riscurile asupra securității energetice.
Un mix energetic echilibrat rămâne soluția pentru România
În calitate de membru al Comisiei pentru Energie, Lucian Rusu afirmă că România are nevoie de un mix energetic diversificat, care să permită funcționarea în condiții de siguranță a Sistemului Energetic Național.
Acesta susține că dezvoltarea energiei regenerabile trebuie accelerată, însă fără renunțarea bruscă la capacitățile convenționale care asigură stabilitatea rețelei.
„Energia regenerabilă reprezintă viitorul și trebuie dezvoltată. În același timp, este esențial să investim în modernizarea capacităților convenționale de producție, astfel încât acestea să devină mai eficiente și cu emisii tot mai reduse”, afirmă senatorul.
Potrivit acestuia, decarbonizarea trebuie realizată prin investiții și tehnologii moderne, fără ca procesul să conducă la pierderea unor capacități strategice sau la afectarea competitivității economiei.
Tranziția energetică trebuie făcută gradual
Lucian Rusu consideră că România trebuie să își construiască viitorul energetic pe complementaritatea dintre sursele disponibile. Energia nucleară, hidroenergia, gazele naturale, capacitățile pe cărbune modernizate și energia regenerabilă trebuie să funcționeze împreună pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie și independența energetică a țării.
În opinia senatorului, reducerea emisiilor trebuie să fie rezultatul investițiilor în tehnologii performante și al inovării, fără a afecta economia sau securitatea energetică.
„România are nevoie de politici energetice bazate pe competență și responsabilitate, de un dialog onest cu partenerii europeni și de credibilitate în implementarea reformelor. Doar astfel putem proteja interesul național, atrage investiții și construi un sistem energetic modern, sigur și accesibil pentru generațiile viitoare”, concluzionează Lucian Rusu.
