Progresul Autostrăzii A8 Târgu Neamț – Iași – Ungheni întâmpină un nou obstacol: Compania Națională de Investiții Rutiere (CNAIR) a primit două contestații la desemnarea câștigătorului lotului 3 Lețcani (DN 28) – DN 24, în județul Iași. Constructorul spaniol FCC Construcción, declarată câștigătoare pe 3 aprilie 2026, se confruntă acum cu opoziția a două asocieri de firme, ceea ce ar putea întârzia semnarea contractului și demararea lucrărilor esențiale pentru conectivitatea regiunii Moldovei.
Contestațiile au fost depuse de Asocierea Concelex (Lider) – X-WAY Infrastructure și Asocierea Biskon Yapi-Anonim Sirketi (Lider) – Straco Holding – MIS Grup – Ilgaz Construction, după o licitație extrem de competitivă lansată în 2025 și finanțată prin Programul SAFE. Procedura a atras 12 oferte, cu o valoare estimată inițială de 6,25 miliarde de lei, dar oferta FCC s-a situat la 3,93 miliarde de lei fără TVA – o reducere semnificativă care a stârnit reacții.
Detalii tehnice ale tronsonului contestat
Tronsonul 3, cu o lungime de 17,7 kilometri, reprezintă un segment cheie al Autostrăzii A8, legând zona periurbană a Iașului de rețeaua națională spre Ungheni și frontieră. Durata contractului este de 46 de luni: 10 luni pentru proiectare detaliată și 36 de luni pentru execuție, incluzând lucrări de înaltă complexitate adaptate terenului dificil din zona Podișului Moldovei. Printre elementele majore se numără 18 poduri și pasaje, 6 tunele scurte pentru traversări locale, un centru de monitorizare a traficului și două noduri rutiere cruciale la intersecțiile cu DJ 282 și DN 24.
Aceste componente justifică parțial costul ridicat – estimat la circa 790 milioane de euro pentru întregul lot –, așa cum au semnalat experții în infrastructură. Terenul accidentat, cu viaducte lungi și structuri subterane, necesită tehnologii avansate, iar întârzierile cronice în construcția autostrăzilor românești amplifică presiunea pe bugetele publice.
Contextul licitației și precedente similare
Licitația pentru A8 a fost marcată de interes masiv, cu 12 participanți, reflectând atractivitatea proiectului pentru legătura est-vest a Moldovei. FCC Construcción, cu experiență în proiecte majore europene precum autostrăzi spaniole și porturi, a convins prin preț și expertiză, dar contestațiile ridică suspiciuni privind criteriile de evaluare tehnică și financiară. CNAIR va analiza plângerile în etape, proces care poate dura săptămâni sau luni, riscând noi amânări pentru un traseu promis de decenii.
Autostrada A8, parte a Coridorului IX paneuropean, ar trebui să reducă timpul de călătorie Iași – Târgu Neamț la sub 45 de minute și să faciliteze exporturile spre UE. Până acum, doar segmente Ungheni – Iași sunt operaționale parțial, iar lotul contestat ar completa inelul metropolitan. Experții avertizează că prețul per kilometru (peste 220 milioane lei/km) rezultă din inflație, costuri de import și lipsa unei planificări timpurii, comparativ cu A7 unde ritmurile au accelerat recent.
Implicații pentru regiunea Iași și Moldova
Pentru județul Iași, cu cele peste 35.000 de locuitori din Miroslava și alte comune periurbane aglomerate, tronsonul 3 înseamnă acces rapid la centura ocolitoare și decongestționarea DN24. Întârzierile afectează nu doar șoferii zilnici, ci și economia locală, dependentă de logistică eficientă. Cele două asocieri contestatoare, cu lideri precum Concelex (româno-franceză) și Biskon Yapi (turcească), aduc experiență internațională, dar victoria FCC ar fi adus capital spaniol și know-how în tunele complexe.
CNAIR gestionează acum dosarele, cu posibile negocieri sau re-tenderizare. Precedente similare, precum contestațiile pe A7, arată că 70% din plângeri sunt respinse, dar procesul consumă timp prețios. Moldovenii așteaptă de ani finalizarea A8, esențială pentru echilibrarea dezvoltării regionale față de Vestul țării.
În paralel, alte loturi A8 avansează lent, cu finanțări PNRR condiționate de termene stricte. Guvernul monitorizează atent, conștient că autostrada ar genera mii de locuri de muncă și ar crește PIB-ul local cu 2-3%. Până la rezolvare, șantierul rămâne blocat, perpetuând imaginea infrastructurii românești ca vulnerabilă la dispute comerciale.
