Primăria Municipiului Iași a înregistrat un singur ofertant la licitația pentru retehnologizarea CET II Holboca, proiect estimat la peste 150 milioane lei și finanțat din fonduri guvernamentale. Oferta a fost depusă de compania Loial Impex din Suceava, iar investiția vizează înlocuirea completă a producției de energie pe bază de cărbune cu o soluție modernă de cogenerare pe gaz natural.
Cine este ofertantul și ce experiență are
Singura ofertă depusă aparține firmei Loial Impex, sprijinită de trei subcontractanți:
•Invest Servicii Comerciale (Cluj)
•Moldproiect-ASD (Suceava)
•Corsem Impex (Suceava)
Datele financiare indică o companie solidă:
•Cifră de afaceri (2024): ~165 milioane lei
•Profit: 19,4 milioane lei
•Peste 250 de angajați
Relevant pentru evaluarea capacității tehnice este faptul că firma a câștigat în 2024 un contract de aproximativ 200 milioane lei la Oradea, pentru o centrală de cogenerare similară. Acest precedent indică o anumită specializare în proiecte energetice de acest tip.
În ce constă proiectul: trecerea de la cărbune la cogenerare
Proiectul de la CET II Holboca marchează o schimbare structurală în sistemul de termoficare al Iașului. În locul producției pe bază de cărbune, va fi implementată o instalație de cogenerare de înaltă eficiență (CHP – Combined Heat and Power).
Principalele caracteristici tehnice:
•8 motoare termice moderne, alimentate cu gaz natural
•Capacitate minimă:
•28,16 MW energie termică
•26,8 MW energie electrică
•Randament global: minimum 88%
Instalația va funcționa ca o centrală „două-în-una”:
•produce energie termică pentru sistemul centralizat SACET (încălzire și apă caldă)
•produce energie electrică, care va fi vândută pe piața liberă
De ce contează cogenerarea: eficiență și costuri
Randamentul de aproximativ 88% este un indicator cheie. În comparație:
•centralele clasice pierd frecvent 30–50% din energie
•cogenerarea valorifică aproape integral energia combustibilului
Asta se traduce în:
•costuri operaționale mai mici
•consum redus de combustibil
•emisii mai scăzute de CO₂
Practic, aceeași cantitate de gaz produce simultan și căldură, și electricitate, ceea ce crește eficiența economică a sistemului.
Componenta de viitor: pregătirea pentru hidrogen
Un element important al proiectului este faptul că echipamentele vor fi H2-ready, adică pregătite pentru utilizarea hidrogenului în amestec cu gaz natural.
Implicațiile sunt relevante pe termen mediu:
•posibilitatea de decarbonizare progresivă
•integrarea în viitoarele politici europene privind energia verde
•reducerea dependenței de combustibili fosili clasici
Această flexibilitate tehnologică este deja o cerință în multe proiecte energetice finanțate public.
Presiunea reformei în sistemul de termoficare
Modernizarea CET II Holboca vine într-un moment în care:
•sistemele centralizate de termoficare din România sunt în mare parte învechite
•costurile cu combustibilii și certificatele de emisii cresc constant
•legislația europeană impune eliminarea treptată a cărbunelui
La nivel local, Iașul încearcă să evite scenariile întâlnite în alte orașe, unde sistemele SACET au intrat în colaps sau au fost abandonate.
Municipalitatea are în paralel un proiect similar și pentru CET I Tudor Vladimirescu, ceea ce indică o strategie mai amplă de modernizare a întregului sistem.
Semnal de întrebare: un singur ofertant
Prezența unui singur ofertant ridică însă o întrebare legitimă privind nivelul de competiție: poate indica complexitatea tehnică ridicată a proiectului sau interes limitat din partea pieței. În astfel de situații, autoritatea contractantă trebuie să analizeze atent conformitatea ofertei, corectitudinea prețului, capacitatea reală de execuție
Dacă procedura va fi finalizată fără contestații, contractul ar putea fi semnat în lunile următoare, iar lucrările ar marca începutul unei transformări majore pentru sistemul de termoficare din Iași.
Modernizarea CET II Holboca nu este doar o investiție punctuală, ci un pas strategic în tranziția energetică a municipiului. Eliminarea cărbunelui, creșterea eficienței și pregătirea pentru hidrogen sunt elemente care aliniază Iașul la direcțiile europene.
Rămâne însă de văzut dacă implementarea va respecta ritmul și standardele asumate, un aspect esențial într-un sector unde întârzierile și costurile suplimentare sunt frecvente.
