Reforma administrativă ar putea schimba harta județului Iași. Două comune sunt vizate de primele propuneri de comasare
Reforma administrativă pregătită la nivel național ar putea aduce schimbări în organizarea comunelor din județul Iași. Cucuteni și Drăgușeni sunt singurele două comune ieșene cu mai puțin de 1.500 de locuitori, potrivit datelor demografice pentru anul 2025 prezentate de presa locală. Cele două localități se încadrează astfel în categoria analizată de Guvern pentru prima etapă a reorganizării administrativ-teritoriale. Propunerile urmăresc reducerea cheltuielilor administrative și încurajarea comasării voluntare, însă nicio decizie privind desființarea celor două primării nu a fost adoptată.
Discuțiile privind reforma administrativ-teritorială au fost reluate în octombrie 2026, după ce reprezentanții noului Executiv au prezentat intenția de a începe reorganizarea cu cele mai mici unități administrativ-teritoriale din România.
La nivel național, 429 de unități administrativ-teritoriale au cel mult 1.500 de locuitori, potrivit datelor invocate în prezentarea propunerilor de reformă. Acestea reprezintă categoria de la care autoritățile intenționează să înceapă procesul de comasare voluntară.
Cucuteni și Drăgușeni, cele două comune din Iași care se încadrează în pragul de 1.500 de locuitori
Conform datelor demografice pentru anul 2025, prezentate de publicațiile Evenimentul și Alo România, comuna Cucuteni are 1.328 de locuitori, iar comuna Drăgușeni numără 1.426 de persoane.
Diferența față de pragul de 1.500 de locuitori este de 172 de persoane în cazul comunei Cucuteni și de 74 de persoane pentru Drăgușeni.
Cele două comune au și suprafețe administrative relativ reduse:
- Cucuteni: aproximativ 2.844 de hectare și 1.328 de locuitori.
- Drăgușeni: aproximativ 2.249 de hectare și 1.426 de locuitori.
În cazul unei eventuale reorganizări, autoritățile vor trebui să analizeze inclusiv distanțele dintre sate, infrastructura de transport și accesul cetățenilor la serviciile publice.
Deocamdată, includerea celor două comune într-o categorie demografică discutată la nivel guvernamental nu înseamnă că primăriile din Cucuteni și Drăgușeni urmează să fie desființate.
Nu există o listă oficială a comunelor ieșene care vor fi comasate și nici o hotărâre prin care să fie stabilite administrațiile cu care acestea s-ar putea uni.
Peste 50 de comune din județul Iași au mai puțin de 5.000 de locuitori
Situația administrativă a județului Iași devine mult mai complexă dacă analiza este extinsă la localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori.
Potrivit datelor demografice citate de Alo România, peste 50 de comune ieșene se află sub acest nivel al populației.
Imediat deasupra pragului de 1.500 de locuitori se situează alte trei comune:
- Roșcani: 1.540 de locuitori.
- Ipatele: 1.587 de locuitori.
- Mădârjac: 1.595 de locuitori.
Aceste localități depășesc pragul discutat în prezent cu numai câteva zeci de persoane.
Deși nu intră în categoria inițială de maximum 1.500 de locuitori, situația lor ar putea deveni relevantă în eventualitatea extinderii criteriilor de reorganizare.
La celălalt capăt al clasamentului se află comunele din apropierea municipiului Iași, unde dezvoltarea rezidențială a fost însoțită de o creștere semnificativă a populației.
Potrivit aceleiași analize demografice, Ciurea are 21.311 locuitori, Valea Lupului 18.158, iar Holboca 16.245.
Diferențele sunt considerabile. Comuna Ciurea are o populație de aproximativ 16 ori mai mare decât Cucuteni, deși ambele funcționează în aceeași categorie administrativă, cea a comunelor.
Această realitate arată limitele unui sistem în care localități cu dimensiuni și nevoi foarte diferite sunt organizate după un model instituțional asemănător.
Cum vrea Guvernul să reorganizeze administrația locală
Reforma administrativă face parte din Programul de guvernare 2026–2028, care prevede încurajarea asocierii și a comasării voluntare a unităților administrativ-teritoriale.
Potrivit documentului, autoritățile locale care aleg să își integreze anumite funcții administrative ar urma să beneficieze de sprijin pentru investiții. În cazul fuziunilor administrative, Guvernul propune acordarea unor stimulente financiare și menținerea punctelor locale de servicii pentru cetățeni.
Un element important al programului este introducerea unui Indice de Sustenabilitate Administrativă, prin care ar urma să fie evaluată capacitatea fiecărei primării de a funcționa eficient.
Indicatorul ar trebui să ia în considerare cel puțin șase criterii: populația, veniturile proprii pe locuitor, ponderea cheltuielilor administrative, gradul de colectare a veniturilor, capacitatea de furnizare a serviciilor publice și accesibilitatea teritorială.
Acest mecanism ar permite o evaluare mai amplă decât simpla raportare la numărul de locuitori.
O comună cu populație redusă poate avea venituri proprii suficiente pentru susținerea administrației, în timp ce o localitate mai mare se poate confrunta cu dificultăți financiare.
Reforma administrativă a intrat în etapa pregătirilor instituționale
La 21 octombrie 2026, Ministerul Dezvoltării a emis Ordinul nr. 1.334 privind constituirea Grupului de lucru pentru gestionarea măsurii „START Reforma Administrativă: asociere și comasare voluntară”.
Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 891 din 23 octombrie 2026.
Ordinul face referire explicită la cele 429 de unități administrativ-teritoriale cu maximum 1.500 de locuitori, care ar urma să beneficieze de prioritate la finanțare în cazul comasării voluntare. Monitorul Oficial
În declarațiile din 27 octombrie, reprezentanții partidelor parlamentare au prezentat abordări diferite asupra procedurii de adoptare a reformei.
PSD susține accelerarea reorganizării, inclusiv prin angajarea răspunderii Guvernului, în timp ce UDMR a cerut dezbaterea proiectului în Parlament.
Discuțiile arată că, deși există o direcție politică privind reorganizarea administrației, forma finală a reformei rămâne de stabilit.
Ce s-ar întâmpla cu primăriile și angajații dacă două comune s-ar uni
O eventuală comasare administrativă ar presupune reorganizarea instituțiilor locale și stabilirea unei noi structuri de conducere.
În funcție de legislația care va fi adoptată, procesul ar putea implica reducerea numărului de funcții de conducere, integrarea aparatului administrativ și gestionarea comună a patrimoniului și serviciilor publice.
Economiile potențiale ar proveni în principal din reducerea cheltuielilor de funcționare și eliminarea unor structuri administrative suprapuse.
Totuși, dimensiunea economiilor nu poate fi estimată doar pe baza populației. Pentru Cucuteni și Drăgușeni ar fi necesară o analiză a bugetelor locale, a veniturilor proprii, a cheltuielilor de personal și a serviciilor furnizate.
Există și un aspect important pentru cetățeni: accesul la administrație.
Dacă sediul unei primării ar fi mutat într-o localitate vecină, persoanele în vârstă sau cele fără mijloace proprii de transport ar putea întâmpina dificultăți în rezolvarea problemelor administrative.
Tocmai de aceea, programul guvernamental menționează menținerea punctelor locale de servicii în comunitățile care aleg fuziunea.
Locuitorii ar trebui consultați înaintea unei eventuale comasări
Reorganizarea administrativ-teritorială presupune respectarea cadrului legal privind modificarea limitelor unităților administrativ-teritoriale.
Potrivit Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, proiectele legislative care modifică limitele teritoriale ale comunelor, orașelor sau județelor trebuie precedate de consultarea cetățenilor prin referendum.
Prin urmare, pentru comasările care presupun modificări teritoriale, consultarea populației reprezintă o etapă esențială în cadrul legal actual.
O reformă mai amplă ar necesita și modificarea legislației privind organizarea administrativă a teritoriului României, reglementată prin Legea nr. 2/1968, cu modificările ulterioare.
Ce urmează pentru comunele Cucuteni și Drăgușeni
Pentru județul Iași, efectele imediate ale propunerilor sunt limitate. Doar două comune se află sub pragul de 1.500 de locuitori utilizat în prima etapă a reformei.
Situația s-ar putea schimba dacă Guvernul va introduce criterii suplimentare, precum veniturile proprii sau capacitatea de susținere a cheltuielilor administrative.
În perioada următoare, principalele elemente care trebuie clarificate sunt cadrul legislativ al comasărilor, condițiile de accesare a stimulentelor financiare, procedurile de consultare a populației și modul de funcționare a serviciilor publice după reorganizare.
Cucuteni și Drăgușeni sunt, în prezent, cele două comune ieșene care îndeplinesc criteriul demografic discutat la nivel guvernamental. Eventuala lor comasare depinde de deciziile viitoare ale autorităților și de opțiunea comunităților locale, în condițiile legii.
Pentru administrația județului Iași, reforma deschide și o discuție mai amplă despre eficiența cheltuielilor publice, capacitatea comunelor mici de a atrage investiții și accesul populației rurale la servicii administrative de calitate.
