Consiliul Județean Iași a făcut un pas simbolic și administrativ important prin închiderea Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Hârlău, ultima instituție de tip vechi aflată în subordinea DGASPC Iași. Evenimentul marchează, practic, finalul unui model de îngrijire bazat pe centre mari, izolate, și tranziția către servicii sociale integrate în comunitate.

Administratorul public al județului Iași, Andrei Cazacu, prezent la închiderea oficială, a subliniat că această transformare nu este una punctuală, ci rezultatul unui proces mai amplu, susținut în mare parte din fonduri europene. În ultimii ani, DGASPC Iași a derulat proiecte care au vizat restructurarea sistemului de protecție socială, cu accent pe mutarea beneficiarilor din instituții de tip rezidențial mare către alternative mai apropiate de mediul familial.

În concret, beneficiarii — copii și adulți din sistemul de protecție — au fost relocați fie în familie, acolo unde acest lucru a fost posibil, fie în locuințe de tip familial. Acestea oferă un cadru mai apropiat de viața obișnuită, cu grupuri mici, condiții mai bune și un grad mai ridicat de integrare socială.

De la instituționalizare la integrare în comunitate

Închiderea centrului de la Hârlău se înscrie într-un proces mai larg, început la nivel național și european încă din anii 2000, de dezinstituționalizare a persoanelor vulnerabile. România a fost, mult timp, criticată pentru dimensiunea și condițiile centrelor rezidențiale, iar reformele din ultimul deceniu au fost accelerate inclusiv prin condiționalități europene.

Datele arată că tranziția către servicii comunitare reduce riscul de excluziune socială și crește șansele de integrare pe termen lung. Totuși, succesul acestor măsuri depinde de capacitatea autorităților de a asigura servicii de suport constante — de la asistență socială la acces la educație și piața muncii.

La nivelul județului Iași, închiderea ultimului centru de tip vechi indică faptul că această etapă a reformei este, cel puțin formal, finalizată.

Ce se întâmplă cu infrastructura existentă

Clădirea fostului centru de la Hârlău urmează să fie preluată în patrimoniul Consiliului Județean Iași. Potrivit administratorului public, primul pas va fi realizarea unei expertize tehnice care să stabilească posibilele utilizări viitoare. În funcție de rezultate, imobilul ar putea fi reconvertit pentru servicii publice, sociale sau administrative, în funcție de nevoile identificate la nivel județean.

Această etapă este relevantă nu doar din perspectivă patrimonială, ci și financiară: reutilizarea infrastructurii existente poate reduce costurile unor investiții viitoare și poate accelera dezvoltarea unor noi servicii.

Impact: schimbarea de paradigmă, dincolo de infrastructură

Dincolo de închiderea propriu-zisă a unui centru, miza reală este schimbarea modului în care societatea se raportează la persoanele vulnerabile. Mutarea din instituții mari în comunitate presupune nu doar condiții mai bune de trai, ci și o schimbare de mentalitate.

Declarația administratorului public reflectă această direcție: integrarea beneficiarilor în comunitate devine obiectivul central, nu doar asigurarea unor servicii minimale de îngrijire.

Cu toate acestea, provocările nu dispar odată cu închiderea centrelor. Sistemul trebuie să asigure:

• servicii comunitare suficiente și bine finanțate;
• personal calificat în asistență socială;
• colaborare între instituții, autorități locale și organizații neguvernamentale.

Fără aceste elemente, există riscul ca presiunea să se mute dintr-un tip de instituție în altul, fără o îmbunătățire reală a calității vieții beneficiarilor.

Ce urmează

Închiderea centrului de la Hârlău poate fi considerată un punct de inflexiune pentru sistemul social din județul Iași. Următoarea etapă va fi consolidarea rețelei de servicii comunitare și monitorizarea modului în care beneficiarii se integrează în noile forme de sprijin. Pentru administrația județeană, provocarea este să mențină ritmul reformei și să evite transformarea acestei reușite într-un simplu moment administrativ.

După ani de investiții și restructurări, Iașul închide un capitol important al sistemului de protecție socială. Rămâne de văzut dacă noul model, bazat pe integrare și servicii de proximitate, va reuși să livreze rezultate sustenabile pe termen lung.