Forumul Economic de la Iași 2026 s-a încheiat după două zile de dezbateri despre investiții, infrastructură și reforma administrativă.

Forumul Economic de la Iași 2026 s-a încheiat astăzi, după două zile în care reprezentanți ai administrației publice, mediului de afaceri și ai corpului diplomatic din mai multe state europene au discutat despre investiții, infrastructură, cooperare regională și provocările dezvoltării economice din estul Uniunii Europene. Evenimentul, organizat de Camera de Comerț și Industrie Iași, a reunit participanți din România, Republica Moldova, Ucraina, Polonia și Germania, într-un context regional marcat de schimbări economice și geopolitice majore.

Ediția din acest an a confirmat ambiția organizatorilor de a transforma Iașul într-o platformă de dialog economic pentru întreaga regiune de nord-est a României și pentru statele aflate la frontiera estică a Uniunii Europene.

Forumul Economic de la Iași, între diplomație economică și oportunități de investiții

În ultimii ani, estul Europei a devenit una dintre cele mai dinamice zone de interes pentru investitori și pentru marile proiecte de infrastructură. Războiul din Ucraina, dezvoltarea coridoarelor de transport și consolidarea relațiilor economice dintre statele din regiune au modificat semnificativ fluxurile comerciale și logistice.

În acest context, Forumul Economic de la Iași a oferit un cadru pentru întâlniri între autorități, antreprenori și investitori interesați de proiectele aflate în dezvoltare în regiune.

Temele abordate au vizat:

• infrastructura rutieră și feroviară;
• energia și tranziția verde;
• digitalizarea administrației și a economiei;
• cooperarea transfrontalieră;
• atragerea investițiilor private;
• dezvoltarea relațiilor comerciale dintre România, Republica Moldova și Ucraina.

Pentru județul Iași, astfel de întâlniri au o importanță strategică într-un moment în care proiecte precum Autostrada A8, dezvoltarea Aeroportului Iași, Podul de la Ungheni și investițiile în energie și industrie încep să schimbe profilul economic al regiunii.

Costel Alexe: „Trebuie să ne asumăm o reformă reală”

Unul dintre cele mai urmărite momente ale forumului a fost intervenția președintelui Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, în cadrul panelului dedicat cooperării dintre administrațiile locale din România, Republica Moldova și Ucraina.

Mesajul acestuia a depășit tema strictă a colaborării transfrontaliere și s-a concentrat asupra necesității unei reforme administrative profunde în România.

Potrivit lui Costel Alexe, dezbaterea publică din ultimii ani s-a limitat prea des la reducerea cheltuielilor și a aparatului birocratic, fără a aborda problema de fond a organizării administrativ-teritoriale.

„În ultimii ani, atunci când s-a discutat despre reformă, atenția publică s-a concentrat aproape exclusiv pe reducerea cheltuielilor, pe diminuarea aparatului administrativ, pe reorganizarea unor companii de stat sau pe diverse măsuri de austeritate. Măsuri care, de altfel, sunt necesare și trebuie realizate”, a declarat acesta.

Președintele Consiliului Județean Iași a atras atenția că actuala organizare administrativă a României este construită pe baza unei legislații adoptate în anul 1968, într-un context social, economic și demografic complet diferit de cel actual.

Potrivit acestuia, urbanizarea accelerată, migrația externă, dezvoltarea zonelor metropolitane, integrarea europeană și transformările tehnologice impun o regândire a modului în care funcționează administrația publică.

O problemă care afectează direct dezvoltarea locală

În intervenția sa, Costel Alexe a evidențiat una dintre cele mai mari vulnerabilități ale administrației locale din România: existența unor unități administrativ-teritoriale foarte mici care trebuie să gestioneze obligații similare cu cele ale unor localități mult mai mari.

„Nu cred că este firesc ca în secolul XXI să avem administrații locale cu câteva sute sau câteva mii de locuitori care trebuie să gestioneze aceleași obligații administrative ca localități de zeci de mii de locuitori”, a afirmat oficialul.

Tema este una prezentă de mai mulți ani în dezbaterea publică, specialiștii în administrație argumentând că fragmentarea administrativă generează costuri suplimentare, dificultăți în atragerea fondurilor europene și capacitate redusă de implementare a proiectelor de dezvoltare.

În același timp, susținătorii reformei teritoriale consideră că o reorganizare ar putea conduce la servicii publice mai eficiente și la o utilizare mai bună a resurselor financiare.

Cooperarea regională capătă o nouă dimensiune

Un alt subiect important abordat în cadrul forumului a fost consolidarea relațiilor economice dintre statele aflate pe flancul estic al Uniunii Europene.

Costel Alexe a apreciat că actualul context geopolitic a generat o apropiere fără precedent între România, Republica Moldova, Ucraina și Polonia, atât la nivel instituțional, cât și economic.

Pentru județul Iași, această evoluție poate reprezenta o oportunitate majoră. Poziționarea geografică, apropierea de Republica Moldova și viitoarele conexiuni prin Autostrada A8 și Podul de la Ungheni pot transforma municipiul Iași într-un nod logistic și economic important pentru fluxurile comerciale dintre Uniunea Europeană și spațiul estic.

În paralel, interesul manifestat de delegațiile și companiile participante la forum confirmă faptul că regiunea este privită tot mai atent de investitori, în special în domenii precum infrastructura, energia, industria și tehnologia.

Ce rămâne după încheierea Forumului Economic de la Iași

Evenimentele de acest tip sunt evaluate adesea prin prisma investițiilor și parteneriatelor care apar ulterior, nu doar prin numărul participanților sau al panelurilor organizate.

Pentru Iași, miza principală este transformarea discuțiilor din cadrul forumului în proiecte concrete, investiții și colaborări care să valorifice avantajele competitive ale regiunii.

În condițiile în care nord-estul României se află în fața unor investiții istorice în infrastructura de transport și energie, Forumul Economic de la Iași își consolidează rolul de platformă de dialog între administrație și mediul privat, într-un moment în care dezvoltarea economică a regiunii depinde tot mai mult de capacitatea de a atrage capital, expertiză și parteneriate internaționale.