Spitalele Iașului intră din nou în analiza pentru finanțare, după luni întregi în care proiectele medicale majore ale regiunii au rămas în afara listei finale din PNRR. Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară și Spitalul Clinic Integrat de Boli Respiratorii au fost incluse oficial între cele zece proiecte evaluate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru posibile investiții prin parteneriat public-privat.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în contextul lansării unui nou mecanism de dezvoltare a infrastructurii medicale, bazat pe combinarea fondurilor europene, a banilor de la bugetul de stat și a capitalului privat.

Pentru Iași, decizia readuce în discuție două investiții considerate esențiale pentru întreaga regiune de nord-est, după ce ambele au ratat finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Cum au ieșit spitalele Iașului din schema PNRR

Excluderea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară din lista finală a spitalelor finanțate prin PNRR a generat controverse încă din faza evaluării. Consiliul Județean Iași susține că proiectul avea toate documentele obligatorii pregătite înaintea depunerii.

Vicepreședintele CJ Iași, Marius Dangă, afirmă că pentru institut au fost realizate toate studiile tehnice și a fost obținută inclusiv autorizația de construire.

„S-au făcut Studiul de Prefezabilitate, Studiul de Fezabilitate, Studiul nZEB și s-a obținut Autorizația de Construire. Mii de ore de muncă și zeci de bibliorafturi de documente”, a transmis Dangă.

Potrivit acestuia, proiectul a pierdut puncte decisive după ce a fost încadrat drept investiție de interes județean și nu regional, deși viitorul institut ar urma să deservească întreaga regiune Nord-Est.

Criticile vicepreședintelui CJ vin și în contextul reducerii drastice a numărului de spitale noi promise prin PNRR. Inițial, programul prevedea finanțarea a 27 de unități medicale, însă lista finală s-a redus la doar șase proiecte.

Dangă acuză direct Ministerul Sănătății și modul în care a fost construită lista finală a investițiilor.

„Lista făcută de Alexandru Rafila s-a dovedit un fake sinistru”, afirmă acesta, susținând că evaluarea ar fi fost influențată politic și realizată fără criterii clare.

De ce sunt importante cele două proiecte pentru regiunea Moldovei

Atât Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, cât și Spitalul Clinic Integrat de Boli Respiratorii sunt proiecte considerate strategice pentru sistemul medical din nord-estul țării.

Datele statistice arată că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în România, iar afecțiunile respiratorii se află constant între primele cauze de deces și spitalizare. În regiunea Nord-Est, indicatorii sunt peste media națională în mai multe categorii de patologii cronice.

În prezent, Iașul funcționează ca principal centru medical regional pentru Moldova, cu presiune constantă pe infrastructura existentă. Unitățile sanitare actuale tratează pacienți veniți din județele Iași, Botoșani, Suceava, Neamț, Vaslui și Bacău, iar în unele specialități inclusiv din Republica Moldova.

Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară este unul dintre proiectele discutate de peste un deceniu în administrația locală și centrală, fără ca investiția să intre efectiv în execuție.

BERD analizează proiectele pentru finanțare prin PPP

După eșecul din PNRR, Consiliul Județean Iași a mutat ambele proiecte în Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești (PNIIUS).

În paralel, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a început colaborarea cu BERD pentru dezvoltarea unui model de finanțare prin parteneriat public-privat în sănătate.

Conform comunicatului MIPE, analiza BERD va include maximum zece proiecte spitalicești la nivel național, iar printre acestea se află și cele două investiții majore ale Iașului.

Lista preliminară include proiecte din: Iași, București, Constanța, Sibiu.

Scopul este construirea unui portofoliu de proiecte mature, care să poată atrage finanțare privată în următorul exercițiu financiar european.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că noul model încearcă să corecteze problemele apărute în implementarea PNRR. „România are nevoie de spitale noi. Nu de promisiuni despre spitale — de spitale”, a transmis ministrul.

Potrivit acestuia, mecanismul PPP ar permite accelerarea investițiilor majore în sănătate fără blocajele birocratice care au afectat actualele programe de finanțare.

Ce urmează pentru spitalele Iașului

Includerea în analiza BERD nu înseamnă automat finanțare aprobată, însă reprezintă prima repoziționare oficială a celor două proiecte după eliminarea lor din PNRR.

În perioada următoare, experții BERD vor evalua maturitatea documentațiilor tehnice, sustenabilitatea financiară și posibilitatea structurării unor parteneriate public-private viabile.

Pentru administrația județeană, miza este uriașă. Valoarea cumulată a celor două investiții depășește câteva sute de milioane de euro, iar lipsa unor spitale noi rămâne una dintre cele mai mari probleme structurale ale sistemului medical din Moldova.

În același timp, proiectele ajung într-un moment în care presiunea publică pe infrastructura sanitară este tot mai mare, iar întârzierile din PNRR au afectat credibilitatea programelor naționale de investiții în sănătate.