Iașul are peste 11.300 de prosumatori și circa 125 MW instalați. Bateriile de stocare devin următoarea miză a energiei locale.
Numărul de prosumatori din Iași a depășit 11.300, iar puterea instalată de aceștia ajunge la aproximativ 125 MW, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Județul ocupă locul 8 la nivel național după numărul de prosumatori. Următoarea etapă a dezvoltării rapide a producției distribuite se conturează deja: stocarea energiei în baterii.
Datele sunt relevante și din perspectiva dimensiunii fenomenului. Mii de gospodării și firme din județ au devenit în ultimii ani mici producători de electricitate, iar capacitatea cumulată instalată începe să aibă o pondere semnificativă în sistemul energetic local.
La nivel național, fenomenul continuă să crească accelerat. ANRE avea în evidență, la 31 mai 2026, aproape 350.000 de prosumatori, cu o putere totală de aproximativ 3.900 MW. Autoritatea publică lunar situațiile privind capacitățile regenerabile deținute de prosumatori. (anre.ro)
Aproape 10.500 dintre prosumatorii din Iași sunt persoane fizice
Din cei peste 11.300 de prosumatori din județul Iași, aproximativ 10.500 sunt persoane fizice, iar circa 830 sunt persoane juridice.
Distribuția puterii instalate arată însă o diferență importantă între cele două categorii:
- persoanele fizice dețin aproximativ 69 MW;
- firmele și celelalte persoane juridice însumează circa 57 MW;
- puterea cumulată ajunge la aproximativ 125 MW.
Raportarea puterii instalate la numărul de prosumatori indică o medie de aproximativ 11 kW pentru fiecare prosumator ieșean. Cifra trebuie privită orientativ, pentru că în aceeași statistică sunt incluse sisteme rezidențiale de câțiva kW și instalații considerabil mai mari aparținând companiilor.
Diferența dintre gospodării și firme este vizibilă. Persoanele juridice reprezintă numai aproximativ 7% din numărul prosumatorilor ieșeni, dar concentrează aproape 46% din puterea instalată.
Județul Iași este pe locul 8 în țară
După numărul instalațiilor, Iașul ocupă locul 8 la nivel național, fiind depășit de Ilfov, Timiș, Bihor, Dolj, Argeș, Arad și Suceava.
Ilfovul a trecut de 20.000 de prosumatori, în timp ce Timișul se apropie de 17.000.
Clasamentul se schimbă atunci când este luată în calcul puterea instalată. Iașul ajunge în jurul poziției a 11-a, ceea ce indică o pondere importantă a sistemelor fotovoltaice rezidențiale și a instalațiilor de capacitate relativ redusă.
Situația din Iași urmează astfel tendința națională: producția de energie electrică devine tot mai distribuită, cu sute de mii de instalații amplasate pe locuințe, hale, sedii de firme sau alte proprietăți.
România a adăugat peste 50.000 de prosumatori în cinci luni
Ritmul de creștere la nivel național rămâne ridicat. La sfârșitul anului 2025 existau aproximativ 295.000 de prosumatori, iar la finalul lunii mai 2026 numărul lor se apropia de 350.000.
Rezultă o creștere de peste 50.000 de prosumatori în numai cinci luni, echivalentă cu aproximativ 18%.
Puterea instalată cumulată a ajuns la aproximativ 3,9 GW.
Peste 310.000 dintre prosumatorii români sunt persoane fizice, iar aproximativ 34.000 sunt persoane juridice. Raportul se schimbă puternic în cazul capacității de producție: gospodăriile însumează circa 2.000 MW, în timp ce firmele se apropie de 1.900 MW.
Explicația este simplă. Sistemele rezidențiale sunt mult mai numeroase, însă companiile instalează în general capacități fotovoltaice mai mari.
Bateriile de stocare cresc mult mai repede
Cea mai interesantă evoluție din datele ANRE privește bateriile de stocare.
Aproximativ 115.000 de prosumatori din România aveau sisteme de stocare la sfârșitul lunii mai 2026, comparativ cu aproximativ 65.000 la finalul anului precedent. În numai cinci luni, numărul a crescut cu circa 50.000, adică aproximativ 77%.
În acest ritm, bateria începe să devină o componentă obișnuită a unei investiții fotovoltaice.
ANRE nu detaliază în statisticile citate numărul bateriilor pentru fiecare județ, astfel că nu poate fi stabilit cu precizie câți dintre cei peste 11.300 de prosumatori din Iași dispun de stocare.
La nivel național însă, raportul se apropie de unul din trei.
De ce contează bateria pentru o gospodărie
Un sistem fotovoltaic produce cel mai mult în intervalele în care consumul unei gospodării poate fi redus. Fără baterie, energia care nu este utilizată instantaneu este injectată în rețeaua de distribuție.
Stocarea modifică acest profil.
Energia produsă la prânz poate fi păstrată și utilizată seara, atunci când panourile produc puțin sau deloc, iar consumul casnic poate crește. Pentru proprietar, rezultatul poate fi o creștere a autoconsumului și reducerea cantității de energie preluate ulterior din rețea.
La scară mai mare apare însă o miză suplimentară: flexibilitatea sistemului energetic.
Producția fotovoltaică este concentrată în orele cu soare. În perioadele cu producție ridicată și consum redus pot apărea excedente, în timp ce seara raportul dintre producție și consum se inversează. Capacitățile de stocare pot muta o parte din energie între aceste intervale.
Pentru ca sute de mii de baterii individuale să participe efectiv și coordonat la echilibrarea sistemului sunt necesare însă mecanisme comerciale, contorizare, reguli de agregare și stimulente economice adecvate. Simplul fapt că o baterie există într-o gospodărie nu înseamnă automat că aceasta poate presta servicii pentru sistemul energetic național.
Discuția despre taxarea energiei stocate
Tema a intrat și în dezbaterea politică.
Fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui a criticat recent tratamentul fiscal aplicat energiei cumpărate din rețea, stocate și ulterior revândute, susținând că taxarea descurajează utilizarea bateriilor pentru arbitraj între perioadele cu energie ieftină și cele cu prețuri ridicate.
Argumentul său este că dezvoltarea stocării distribuite ar putea introduce o sursă suplimentară de flexibilitate și concurență în piață.
Dincolo de disputa politică, problema tehnică rămâne relevantă. România adaugă simultan cantități importante de capacități fotovoltaice mari și mici, iar producția acestora depinde de condițiile meteorologice și este concentrată în anumite ore.
În aceste condiții, dezvoltarea capacităților de stocare devine una dintre componentele importante ale următoarei etape de extindere a energiei regenerabile.
Legea prosumatorilor schimbă regulile începând din această vară
Cadrul legislativ s-a modificat recent. Legea nr. 160/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 23 iulie, a intrat în vigoare pe 26 iulie și modifică Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.
Pentru persoanele fizice care dețin instalații cu o putere de cel mult 27 kW pe loc de consum, noua legislație permite utilizarea sumelor rezultate din compensare pentru obligațiile aferente mai multor locuri de consum sau de producție și consum aflate la același furnizor.
Aceleași sume pot fi utilizate și pentru achitarea facturilor la gaze naturale, dacă respectivele contracte sunt încheiate cu același furnizor.
Legea introduce și modificări privind decontarea surplusului de energie. Una dintre schimbările importante este trecerea, pentru instalațiile eligibile de până la 27 kW, către decontarea lunară a surplusului, în locul mecanismului care putea presupune un termen de până la 24 de luni.
Pentru cei peste 11.300 de prosumatori din Iași, schimbările pot face investiția fotovoltaică mai flexibilă din punct de vedere financiar.
Următoarea etapă: de la producție la gestionarea energiei
Primul val al dezvoltării prosumatorilor a fost dominat de instalarea panourilor fotovoltaice. Datele din 2026 arată că piața începe să intre într-o etapă în care contează tot mai mult ce se întâmplă cu energia după ce este produsă.
Pentru o gospodărie, bateria poate însemna un autoconsum mai mare și o dependență mai redusă de energia cumpărată seara.
Pentru rețelele electrice, mii de sisteme de stocare pot reduce presiunea generată de injecțiile simultane de energie solară, dacă sunt integrate și operate corespunzător.
Iar pentru sistemul energetic național, aproape 350.000 de prosumatori și circa 3.900 MW instalați reprezintă deja o capacitate suficient de mare pentru ca reglementarea producției distribuite și a stocării să devină o problemă structurală.
Iașul, cu peste 11.300 de prosumatori și aproximativ 125 MW instalați, este deja parte importantă a acestei transformări. Următoarele statistici relevante vor fi cele privind bateriile: câte sunt instalate, ce capacitate de stocare oferă și în ce măsură pot fi integrate într-un sistem energetic care are nevoie de tot mai multă flexibilitate.
