Strategia de turism a Iașului pentru următorii zece ani pune accent pe investiții și promovarea întregului județ
Strategia de turism a Iașului pentru perioada 2027–2037 începe să prindă contur, iar Consiliul Județean propune ca viitorul document să lege promovarea destinației de investițiile în infrastructură și de o colaborare mai strânsă între administrație, operatorii privați și instituțiile culturale. Președintele CJ Iași, Costel Alexe, a participat la o discuție dedicată viitoarei strategii, care ar urma să stabilească direcțiile de dezvoltare turistică ale județului pentru următorul deceniu.
Miza documentului este transformarea patrimoniului cultural, istoric și religios al Iașului într-un produs turistic capabil să atragă vizitatori pentru perioade mai lungi și să distribuie o parte mai mare a fluxurilor turistice și către localitățile din județ.
Strategia de turism a Iașului va acoperi perioada 2027–2037
Viitoarea strategie pornește de la principalele resurse pe care județul le are deja: patrimoniu construit, instituții culturale, evenimente, tradiții locale, turism religios și zone rurale care pot fi integrate în circuite turistice.
Costel Alexe susține că simpla existență a acestor obiective nu garantează însă creșterea sectorului turistic.
„Iașul are ce să ofere. Avem patrimoniu, cultură, istorie, evenimente, tradiții, oameni și locuri care merită descoperite. Dar nu este suficient să avem lucruri frumoase de arătat. Trebuie să construim condițiile pentru ca oamenii să ajungă aici, să rămână mai mult și să își dorească să se întoarcă”, a transmis președintele Consiliului Județean Iași.
Din această perspectivă, strategia va trebui să răspundă unei probleme frecvente pentru destinațiile urbane: cum poate fi transformată o vizită scurtă într-un sejur de două sau mai multe zile și cum poate fi extins traseul turistului dincolo de centrul municipiului.
Infrastructura devine parte din politica de turism
Una dintre direcțiile discutate este accesibilitatea județului.
Dezvoltarea turismului este legată direct de infrastructura rutieră, feroviară și aeriană. În cazul Iașului, această componentă este cu atât mai importantă în perspectiva proiectelor majore de transport pregătite sau aflate în diferite etape de implementare.
Autostrada A8 ar urma să îmbunătățească legătura Moldovei cu Transilvania și cu vestul țării, în timp ce A7 va crea o axă rutieră rapidă pe direcția nord-sud. Aceste proiecte pot modifica semnificativ accesibilitatea Iașului pentru turiștii care călătoresc cu autoturismul sau cu autocarul.
Aeroportul Internațional Iași reprezintă deja principala poartă aeriană pentru această parte a țării și oferă conexiuni directe către numeroase orașe europene. În paralel, infrastructura feroviară rămâne o componentă care va necesita modernizări dacă județul dorește să-și crească atractivitatea pentru deplasările interne.
„Un turist trebuie să poată ajunge ușor la Iași și, la fel de important, să poată descoperi și județul, nu doar municipiul”, a arătat Costel Alexe.
Marea provocare este scoaterea turismului din limitele municipiului Iași
O strategie județeană presupune dezvoltarea unor trasee care să conecteze municipiul Iași cu obiective aflate în alte localități.
În prezent, cea mai mare parte a vizibilității turistice este concentrată în jurul municipiului, unde se află Palatul Culturii, complexul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, principalele muzee, universitățile istorice și o mare parte din infrastructura hotelieră.
Județul dispune însă și de alte resurse care pot fi incluse în circuite tematice: conace și monumente istorice, mănăstiri, zone viticole, gastronomie locală, evenimente tradiționale și obiective naturale.
Pentru administrație, una dintre provocări va fi crearea unor trasee suficient de coerente încât un turist cazat în Iași să aibă motive să petreacă încă o zi în județ.
Acest lucru presupune semnalizare, acces rutier, parcări, informații turistice, servicii și o promovare coordonată.
Promovarea turistică are nevoie de un buget predictibil
Un alt subiect ridicat în cadrul discuțiilor privește finanțarea.
Costel Alexe susține că promovarea turistică trebuie tratată ca o investiție multianuală, cu resurse stabilite în mod predictibil.
„Dacă vrem rezultate, trebuie să existe și un buget pe măsură. Promovarea turistică nu poate fi făcută doar atunci când mai rămân bani într-un buget. Trebuie să fie o investiție asumată, pe termen lung, pentru că rezultatele în turism se construiesc în timp”, a transmis președintele CJ Iași.
O astfel de abordare ar presupune campanii construite pe mai mulți ani, promovarea pe piețe externe și interne și o identitate turistică unitară pentru județ.
În același timp, rezultatele unei asemenea politici pot fi măsurate prin indicatori clari precum numărul sosirilor turistice, numărul de înnoptări, durata medie a șederii și gradul de utilizare a capacității de cazare. Aceștia sunt și printre indicatorii urmăriți de Institutul Național de Statistică pentru activitatea turistică. (Statistici INSSE)
Autoritățile și mediul privat trebuie să lucreze pe aceeași direcție
Viitoarea strategie va trebui să stabilească și modul de colaborare dintre instituțiile publice și industria ospitalității.
Hotelurile, restaurantele, agențiile de turism și organizatorii de evenimente sunt cei care interacționează direct cu vizitatorii. Instituțiile culturale și administrațiile locale gestionează, în schimb, o mare parte dintre obiectivele care generează deplasări turistice.
Fără o coordonare între aceste componente există riscul ca promovarea să rămână fragmentată, iar fiecare instituție sau localitate să își construiască propriile campanii fără o identitate comună.
„Autoritățile publice, mediul privat, instituțiile de cultură, operatorii din turism și specialiștii trebuie să lucreze împreună. Trebuie să avem o direcție comună și proiecte care se completează”, a precizat Costel Alexe.
Ce ar trebui să stabilească strategia până în 2037
Perioada de zece ani oferă administrației posibilitatea de a lega investițiile turistice de marile proiecte de infrastructură și de dezvoltarea economică a județului.
Pentru ca documentul să poată fi evaluat ulterior, strategia va avea nevoie de obiective măsurabile: creșterea numărului de turiști, a duratei medii a șederii, dezvoltarea unor destinații în afara municipiului, atragerea unui număr mai mare de vizitatori străini și extinderea sezonului turistic.
Strategia 2027–2037 ar urma astfel să stabilească ce obiective pot fi transformate în produse turistice, unde sunt necesare investiții și prin ce mecanisme va fi promovat Iașul în următorul deceniu.
Discuțiile aflate acum în desfășurare reprezintă etapa de pregătire a documentului. Impactul real va depinde de proiectele care vor fi asumate ulterior, de finanțarea disponibilă și de existența unor indicatori prin care rezultatele să poată fi urmărite de la un an la altul.
