Autostrada Albastră, un coridor navigabil de circa 2.000 km între Baltică și Marea Neagră, este promovată de CCI Iași la Gdańsk.
Autostrada Albastră, un proiect de coridor navigabil de aproximativ 2.000 de kilometri între Marea Baltică și Marea Neagră, este promovată de Camera de Comerț și Industrie Iași în relația cu partenerii din Polonia. Președintele CCI Iași, Paul Butnariu, a prezentat inițiativa la Gdańsk, într-o serie de întâlniri cu autorități, reprezentanți ai Portului Gdańsk și aproximativ 20 de companii poloneze. Traseul propus ar lega Vistula, Sanul, Nistrul, Prutul și Dunărea și ar necesita inclusiv două noi canale navigabile.
Proiectul se află în prezent la nivel de concept și promovare, fără o decizie comună de investiție, un studiu de fezabilitate internațional sau o finanțare aprobată pentru întregul traseu. Dimensiunea sa ar presupune acorduri între Polonia, Ucraina, Republica Moldova și România, investiții hidrotehnice majore și o analiză amplă privind costurile și impactul asupra bazinelor hidrografice traversate.
Inițiativa are însă un precedent istoric important. O variantă foarte apropiată a legăturii Vistula–San–Nistru–Prut a fost studiată încă din perioada interbelică.
Cum ar arăta Autostrada Albastră
Propunerea prezentată la Gdańsk urmărește realizarea unei axe navigabile între nordul și sud-estul Europei, cu puncte majore de conexiune la Gdańsk, Galați și Constanța.
Traseul propus ar urma succesiunea:
- Vistula;
- San;
- un nou canal San–Nistru;
- Nistru;
- un nou canal Nistru–Prut;
- Prut;
- Dunăre;
- legătura către Marea Neagră.
CCI Iași estimează lungimea întregului coridor la aproximativ 2.000 de kilometri.
Din punct de vedere tehnic, cele două canale ar reprezenta doar o parte a intervențiilor. Pentru existența unei rute comerciale continue ar trebui analizate navigabilitatea râurilor, adâncimile disponibile, ecluzele, barajele, porturile, perioadele cu debite reduse și capacitatea infrastructurii de a permite trecerea unor nave de marfă într-un regim economic competitiv.
Prutul ar căpăta o funcție logistică mult mai importantă
Pentru regiunea Moldovei, cea mai relevantă componentă este Prutul.
În scenariul propus, râul ar deveni parte dintr-o rută comercială internațională care ar lega bazinul Dunării de Europa Centrală și de porturile baltice.
CCI Iași invocă și infrastructura hidrotehnică existentă de la Stânca-Costești ca element care trebuie analizat într-o asemenea strategie.
O eventuală transformare a Prutului într-o cale navigabilă comercială presupune însă investiții mult mai complexe decât utilizarea infrastructurii existente. Ar trebui stabilite sectoarele care pot fi adaptate navigației, regimul de exploatare al apei, lucrările hidrotehnice necesare și efectele asupra mediului și comunităților din bazin.
Aceste elemente nu sunt încă definite într-un proiect tehnic comun al statelor implicate.
Ideea unei căi navigabile Baltică – Marea Neagră are aproape un secol
Conceptul prezentat acum de CCI Iași are rădăcini în 1927.
În acel an, profesorul Maksymilian Matakiewicz de la Politehnica din Liov a elaborat un proiect pentru o cale navigabilă între Marea Baltică și Marea Neagră pe ruta Vistula–San–Nistru–Prut.
Traseul analizat atunci avea aproximativ 1.894 de kilometri, de la zona Gdańsk până la Sulina. Documentația istorică prevedea inclusiv canale pentru traversarea cumpenelor de ape dintre San și Nistru, respectiv dintre Nistru și Prut.
Planurile au continuat să fie discutate între Polonia și România în anii ’30, însă contextul geopolitic și izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial au oprit dezvoltarea lor.
Faptul că ideea este veche de aproape un secol arată că logica geografică a unei legături nord-sud a fost identificată de mult timp. Fezabilitatea economică și tehnică trebuie însă recalculată integral în condițiile actuale.
Europa are deja un coridor Baltică – Marea Neagră, dar acesta este diferit
Există și o distincție importantă.
Uniunea Europeană are astăzi un Coridor European de Transport Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, introdus în configurația actuală a rețelei TEN-T. Acesta leagă state din nordul Europei de România, Bulgaria și Grecia și traversează inclusiv Polonia, Ucraina și Republica Moldova.
Coridorul european este însă multimodal, bazat în principal pe infrastructură rutieră, feroviară, portuară și pe alte conexiuni de transport. El nu reprezintă același proiect cu ruta fluvială Vistula–San–Nistru–Prut propusă sub denumirea de Autostrada Albastră.
În România, rețeaua TEN-T conectează mai departe infrastructura europeană cu Bucureștiul, Constanța și Dunărea.
Transportul pe apă revine în strategia europeană
Argumentul economic al CCI Iași se înscrie într-o tendință mai largă la nivel european.
Comisia Europeană urmărește transferarea unei părți mai mari a transportului de marfă către căile navigabile și transportul maritim pe distanțe scurte. Strategia europeană prevede o creștere cu 25% până în 2030 și cu 50% până în 2050 a transportului pe căi navigabile interioare și a transportului maritim pe distanțe scurte, raportat la nivelurile de referință stabilite de politicile europene.
Războiul din Ucraina a crescut și mai mult importanța rutelor alternative.
Prin programul Solidarity Lanes, Uniunea Europeană, Ucraina și Republica Moldova au dezvoltat după 2022 noi fluxuri de marfă pe cale ferată, rutieră și fluvială. Până în iulie 2026, aceste coridoare facilitaseră exportul a aproximativ 230 de milioane de tone de mărfuri ucrainene, potrivit Comisiei Europene.
În martie 2026, România, Republica Moldova, Ucraina și Comisia Europeană au convenit și continuarea cooperării pentru dezvoltarea transportului și logisticii pe Dunăre.
Aceste evoluții oferă proiectului promovat de la Iași un context geopolitic mai favorabil decât în urmă cu câteva decenii, fără a-i rezolva însă dificultățile tehnice și financiare.
Un proiect de asemenea dimensiune ar avea nevoie de studii în patru state
Deocamdată, Autostrada Albastră nu are un buget anunțat și nici un calendar de realizare.
O eventuală trecere la etapa de proiect ar presupune cel puțin studii coordonate privind:
- volumele de marfă care ar putea utiliza traseul;
- costurile celor două canale și ale regularizării râurilor;
- adaptarea porturilor și a nodurilor logistice;
- navigabilitatea pe tot parcursul anului;
- regimul hidrologic al Prutului, Nistrului, Sanului și Vistulei;
- impactul asupra mediului;
- compatibilitatea cu rețeaua europeană TEN-T;
- modelul de finanțare și contribuția fiecărui stat.
Există precedente europene care arată cât de dificil este un asemenea demers. UNECE analizează de decenii dezvoltarea unor conexiuni navigabile între Baltică și Marea Neagră, iar documentele organizației identifică în continuare legături lipsă și necesitatea unor investiții foarte mari pentru realizarea unei rețele continue.
CCI Iași caută acum parteneri pentru susținerea ideii
Vizita de la Gdańsk a avut, în această etapă, rolul de a construi o bază de susținere internațională.
La discuții au participat reprezentanți ai administrației orașului Gdańsk, ai Voievodatului Pomerania, ai Autorității Portuare Gdańsk, ai agențiilor economice și organizațiilor de afaceri, precum și reprezentanți ai circa 20 de companii poloneze.
Președintele CCI Iași, Paul Butnariu, susține că următorul pas ar trebui să fie deschiderea unui dialog între instituțiile europene și guvernele statelor implicate, universități, mediul economic și organizațiile civice.
Autostrada Albastră rămâne deocamdată o propunere strategică. Pentru Iași și Moldova, partea relevantă este readucerea Prutului în discuția despre marile fluxuri europene de transport. Transformarea acestei idei într-un proiect de infrastructură va depinde de existența unor studii comune, de acordul celor patru state și, în ultimă instanță, de demonstrarea faptului că investiția poate genera volume de marfă suficiente pentru a justifica lucrările de o asemenea amploare.
