Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară Iași și spitalul din Bucium au rămas fără PNRR. Costel Alexe acuză Ministerul Sănătății.
Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară Iași și Spitalul de Boli Respiratorii din Bucium au rămas în afara finanțărilor pe care autoritățile județene mizau pentru construirea lor, iar președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, lansează unele dintre cele mai dure acuzații de până acum la adresa Ministerului Sănătății. După închiderea PNRR, șeful CJ susține că Iașul a fost dezavantajat prin criterii greșite, evaluări superficiale și decizii politice care au costat județul două proiecte medicale majore.
Într-o conferință de presă organizată luni, 1 septembrie, Alexe a trecut în revistă evoluția finanțărilor din sănătate, modul în care a fost evaluat proiectul Institutului Inimii de la Miroslava și situația Spitalului de Boli Respiratorii din Bucium.
Mesajul său a fost tranșant: Ministerul Sănătății trebuie să explice de ce două investiții ieșene ajunse în stadii avansate de pregătire au rămas fără banii necesari.
„După închiderea definitivă a PNRR-ului cred că este momentul să spunem încă o dată noi, cei din Iași, lucrurilor pe nume”, și-a început Costel Alexe intervenția.
Costel Alexe spune că Iașul putea avea deja Institutul Inimii finalizat
Proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava a fost pregătit printr-un parteneriat între Consiliul Județean Iași, Ministerul Sănătății, Institutul de Boli Cardiovasculare și Primăria Miroslava.
Terenul a fost pus la dispoziție de administrația locală, iar documentațiile tehnice au avansat într-un ritm pe care Costel Alexe îl compară cu cel al Spitalului Regional de Urgență.
„Dacă pentru SF-ul de la Spitalul Regional de Urgență Ministerului Sănătății i-au trebuit șapte ani de zile, pentru SF-ul de la Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava, în 2022, într-un singur an, în martie a fost recepționat SF-ul și indicatorii tehnico-economici, iar în septembrie 2022 s-a semnat și autorizația de construire”, a declarat Costel Alexe.
Președintele CJ susține că tocmai gradul de maturitate al proiectului ar fi trebuit să reprezinte un avantaj decisiv în competiția pentru bani.
În schimb, Institutul a fost depunctat.
Penalizarea cu 15 puncte, în centrul conflictului
Una dintre principalele nemulțumiri ale administrației ieșene privește reducerea punctajului pentru faptul că Iașul urma să beneficieze și de Spitalul Regional de Urgență.
Costel Alexe susține că Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară a fost penalizat cu 15 puncte pentru acest criteriu.
„Ne-au depunctat Iașul, Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava, cu 15 puncte pentru că Iașul ar avea Spital Regional de Urgențe”, a spus președintele CJ.
Alexe contestă și modul în care proiectul a fost încadrat în evaluare.
„Ulterior ne-au depunctat punând că Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară este spital județean, când știm cu toții foarte bine că astăzi pacienți din întreaga Moldovă și de peste Prut ajung la Iași să fie tratați în spitalele ieșene. Plus că paturile ATI n-ar fi digitalizate.”
Din perspectiva conducerii CJ, această succesiune de criterii a împins proiectul spre finalul clasamentului.
„O listă făcută din pix”
Cele mai dure acuzații îl vizează pe Alexandru Rogobete, pe care Costel Alexe îl consideră responsabil pentru modul în care au fost evaluate proiectele.
„Evaluarea spitalelor din lista depusă la finanțare din PNRR a fost făcută de către Alexandru Rogobete, acest, iertați-mă că trebuie să-i spun pe nume, un impostor care practic a scos și a făcut lista din pix după bunul plac al PSD-ului”, a declarat Alexe.
Președintele CJ merge mai departe și susține că evoluția ulterioară a programului ar demonstra că selecția inițială a inclus proiecte insuficient pregătite.
„Practic, o listă făcută din pix, iar istoria a demonstrat că a fost o listă eminamente politică”, spune acesta.
Acuzația privind caracterul politic al selecției îi aparține lui Costel Alexe. Faptul că proiectul de la Miroslava a fost declarat eligibil, dar a rămas în afara finanțării, precum și contestarea depunctării sunt însă elemente documentate încă din etapa de evaluare.
„Iașul ar fi tăiat panglica”
Costel Alexe susține că diferența dintre un proiect matur și unul aflat doar în faze incipiente ar fi trebuit să cântărească mult mai greu în selectarea investițiilor.
„Imaginați-vă ce s-ar fi întâmplat dacă Ministerul Sănătății ar fi evaluat corect și ar fi dat șansă ca doar proiectele mature să intre la finanțare. În 2022 până astăzi sunt convins că Iașul ieri ar fi tăiat panglica, în mod normal și firesc, pentru Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava”, a declarat președintele CJ.
Alexe revine ulterior asupra ideii și afirmă că intervalul dintre aprobarea documentației și închiderea PNRR ar fi fost suficient pentru execuție.
„Din martie 2022 până în 31 august 2026, în patru ani de zile, IRMC-ul era finalizat la Miroslava. La fel cum pot să vă spun că era finalizat și Spitalul de Boli Respiratorii din Bucium.”
Afirmația este o estimare politică și administrativă făcută de președintele CJ, nu o concluzie tehnică privind durata efectivă de execuție.
Actualul Institut funcționează de 36 de ani într-un spațiu considerat impropriu
Costel Alexe insistă și asupra faptului că responsabilitatea pentru actualul Institut de Boli Cardiovasculare aparține Ministerului Sănătății.
„Institutul de Boli Cardiovasculare din Copou este într-un spațiu impropriu de mai bine de 36 de ani și aparține de Ministerul Sănătății. Cred că prin PNRR Guvernul României, prin Ministerul Sănătății, trebuia să ofere ieșenilor și moldovenilor posibilitatea să-și trateze pacienții cu afecțiuni cardiovasculare într-un spital modern. Era datoria Ministerului Sănătății încă de la început.”
Aceasta este și una dintre marile vulnerabilități ale infrastructurii medicale ieșene.
Institutul are adresabilitate regională, iar pacienții ajung la Iași din toate județele Moldovei și, potrivit conducerii CJ, inclusiv din Republica Moldova.
Costel Alexe atacă dur PSD și foștii responsabili ai Ministerului Sănătății
Discursul președintelui CJ a depășit nivelul unei dispute administrative.
Alexe a lansat un atac frontal la adresa PSD și a foștilor decidenți ai Ministerului Sănătății.
„Partidul Social Democrat este cancerul sănătății și societății românești, scuzați-mă pentru metaforă, dar cred cu tărie că toți cei care ajungem să fim tratați în spitale din țară sau ar trebui și nu avem infrastructură trebuie să ne gândim la PSD ca fiind cel care în ultimii cel puțin cinci ani de zile a păstorit Ministerul Sănătății”, a declarat acesta.
Alexe i-a indicat nominal pe Alexandru Rafila și Alexandru Rogobete drept responsabili politici pentru situația pe care o reclamă.
Tonul declarațiilor este unul evident politic, iar calificativele îi aparțin în totalitate președintelui CJ Iași.
Rafila, acuzat că a promis la Iași și a lăsat județul fără proiect
Costel Alexe a readus în discuție și candidatura lui Alexandru Rafila la Iași, în 2024.
Acesta susține că fostul ministru al Sănătății ar fi promis implicare în dezvoltarea infrastructurii medicale locale, după ce proiectul Institutului fusese deja eliminat din mecanismul de finanțare.
„El era ministrul Sănătății, cu Alexandru Rogobete secretar de stat, care practic a făcut evaluarea. A tăiat din pix Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava, a candidat în 2024 la Iași spunându-vă că vine la Iași să pună umărul la dezvoltarea infrastructurii sanitare”, a afirmat Alexe.
„După doar un an de zile și-a luat frumos tălpășița și a plecat la București, noi rămânând în continuare fără spital.”
Spitalul de Boli Respiratorii din Bucium avea autorizație și constructor
Al doilea proiect major aflat în această situație este Spitalul de Boli Respiratorii din Bucium.
Potrivit lui Costel Alexe, proiectul avea deja o maturitate ridicată.
„Un spital la care avem și autorizația de construire și avem inclusiv constructorul desemnat, o procedură de licitație cu clauză suspensivă pentru care Iașul a depus cereri de finanțare la MIPE și la Ministerul Sănătății.”
Pentru CJ Iași, acest proiect trebuia finanțat prin Programul Sănătate după ce mecanismul PNRR nu a mai putut acoperi toate investițiile.
Alexe reclamă însă faptul că resursele disponibile prin alte programe au ajuns să fie utilizate tot pentru proiectele eliminate sau mutate din PNRR.
Trei surse de bani pentru un număr tot mai mic de spitale
Una dintre principalele teze prezentate de Costel Alexe este că statul a ajuns să utilizeze simultan mai multe mecanisme financiare pentru un grup tot mai restrâns de investiții.
Președintele CJ vorbește despre PNRR, Programul Sănătate și viitorul împrumut de la Banca Europeană de Investiții.
„Incompetența Partidului Social Democrat (…) a făcut posibil ca pentru doar opt spitale să consume resursele din trei linii de finanțare: 2,8 miliarde de euro, din care au pierdut mai bine de jumătate, Programul Sănătate de 2 miliarde și a antamat împrumutul de la BEI de 1 miliard de euro.”
Cifrele și interpretarea privind „pierderea” acestor fonduri sunt cele prezentate de Costel Alexe în conferința de presă.
Potrivit acestuia, alocarea pentru sănătate ar fi fost redusă succesiv de la 2,8 miliarde de euro la 2,1 miliarde, apoi la 1,4 miliarde și, în final, la aproximativ 1,2 miliarde de euro.
„Ministerul Sănătății sub conducerea lui Alexandru Rafila și mai ales a acestui impostor Alexandru Rogobete a reușit să piardă 55% din banii alocați din PNRR”, a susținut Alexe.
„Pacienții nu întreabă ce partid conduce Ministerul”
Dincolo de atacul politic, Costel Alexe a încercat să readucă discuția la impactul asupra pacienților.
„Toți pacienții care ajung în Iași și ajung să se interneze, la recuperare, la neurochirurgie, la infecțioase, la pneumo sau la IBCV, astăzi nu întreabă ce partid conduce Ministerul Sănătății, nu întreabă cine conduce Consiliul Județean, nu întreabă dacă managerul are culoare politică sau nu.”
„Toți pacienții ajung și au speranța să fie tratați într-o infrastructură medicală care să le dea speranță că vor ieși mai bine din spital.”
Alexe susține că lipsa noilor investiții adâncește decalajele dintre infrastructura medicală din Moldova și cea disponibilă în alte regiuni.
În evaluarea sa, presiunea asupra Iașului este mai mare inclusiv pentru că spitalele din oraș tratează pacienți din întreaga Moldovă și din Republica Moldova.
„Care este planul Ministerului Sănătății pentru Iași și Moldova?”
Aceasta este întrebarea pe care Costel Alexe o formulează repetat.
„Ce face sau care este planul Ministerului Sănătății pentru Iași și pentru Moldova? Din ce bani își va construi Ministerul Sănătății Spitalul de Boli Cardiovasculare, că-i la Miroslava sau că-i în altă parte?”
Președintele CJ cere explicații și pentru proiectele depuse de autoritățile locale și județene în urmă cu mai mulți ani și care încă așteaptă decizii privind finanțarea.
„Ce se întâmplă cu cererile de finanțare depuse de către primării sau consilii județene la Ministerul Fondurilor Europene de mai bine de trei ani și așteaptă să intre în evaluare? Din ce bani vor fi finanțate?”
Două cereri de finanțare, încă în evaluare
După eliminarea proiectelor din mecanismul PNRR, CJ Iași a încercat să le mute către Programul Sănătate.
Potrivit lui Costel Alexe, cererile sunt depuse de peste doi ani.
„Noi aceste două spitale le-am dus la PNRR. Când am văzut că ne-au tăiat de pe listă, ne-am dus cu cele două spitale la Programul de Sănătate. (…) Acuma suntem cu cele două spitale în evaluare la Ministerul Sănătății și la MIPE.”
Alexe acuză și întârzieri birocratice la nivel central.
„Ei au o comisie mixtă în care să desemneze patru persoane să dea o hotărâre de guvern. Le-a trebuit mai bine de un an de zile. Doar să desemneze patru persoane.”
Din perspectiva administrației ieșene, fiecare an de întârziere aduce și costuri suplimentare, de la actualizarea valorilor investițiilor până la creșterea prețurilor materialelor și a serviciilor.
„Cine răspunde?”
Spre finalul conferinței, Costel Alexe a pus problema responsabilității pentru banii europeni care nu au mai fost utilizați conform planurilor inițiale.
„Întrebarea care se pune este: cine răspunde pentru pierderea acestor resurse de bani?”
Președintele CJ a făcut apoi o paralelă cu propriul său dosar penal.
„Eu sunt trimis în judecată pentru un abuz în serviciu pentru un presupus prejudiciu de 100 de mii de lei. Iar eu în fața instanței o să-mi demonstrez nevinovăția. Întrebarea mea este către statul român: cine răspunde pentru această incompetență crasă? Pentru că ăsta este un prejudiciu.”
Alexe susține că dimensiunea pierderilor pentru infrastructura medicală este de ordinul miliardelor de euro și reclamă faptul că nu există o răspundere publică proporțională.
„România a pierdut bani, a pierdut spitale pentru pacienții care urmau să fie tratați și nimeni nu răspunde. Toți vinovații dau lecții de deontologie.”
Iașul rămâne cu proiectele pregătite și fără o sursă sigură de finanțare
Dincolo de vocabularul extrem de dur al conferinței și de conflictul politic dintre PNL și PSD, situația administrativă rămâne complicată.
Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava are o documentație pregătită de ani de zile. Spitalul de Boli Respiratorii din Bucium are, potrivit CJ Iași, autorizație de construire și constructor desemnat. Niciunul nu are însă în acest moment asigurată finanțarea care să permită construirea sa în formula avută inițial în vedere.
Costel Alexe susține că vina aparține Ministerului Sănătății și modului în care acesta a gestionat PNRR și programele ulterioare.
„Singurul vinovat pentru modul în care arată astăzi infrastructura medicală din România sau serviciile medicale este Ministerul Sănătății. Ei practic decid unde construiești institute, unde construiești spitale regionale și unde faci o maternitate”, a spus acesta.
Pentru Iași, disputa are acum o miză mai importantă decât schimbul de acuzații dintre liderii politici.
Cele două spitale trebuie finanțate.
Iar după mai bine de patru ani de documentații, evaluări, depunctări, cereri și mutări între programe, Ministerul Sănătății trebuie să ofere un răspuns clar asupra sursei de bani și a calendarului în care aceste investiții pot deveni realitate.
