Euroregiunea Siret-Prut-Nistru pregătește o rețea culturală în Republica Moldova. Cărțile în limba română, în centrul proiectului
Euroregiunea Siret-Prut-Nistru analizează dezvoltarea unei rețele culturale în Republica Moldova care să faciliteze accesul la literatura în limba română. Inițiativa a fost discutată în ședința Consiliului Director al asociației, desfășurată sub conducerea președintelui Consiliului Județean Iași, Costel Alexe. Pe agenda întâlnirii s-a aflat și constituirea unei Grupări Europene de Cooperare Teritorială România–Republica Moldova–Ucraina, structură care ar putea facilita dezvoltarea proiectelor comune și accesarea finanțărilor europene.
La ședință a participat și secretarul general al județului Iași, Lăcrămioara Vernică-Dăscălescu. Discuțiile au vizat proiecte care pot fi dezvoltate în parteneriat de autoritățile locale de pe cele două maluri ale Prutului.
Asociația Euroregiunea Siret-Prut-Nistru funcționează ca organizație de cooperare transfrontalieră între autorități locale din România și Republica Moldova și are ca obiectiv dezvoltarea unor proiecte comune în mai multe domenii. (Euroregiune)
Euroregiunea Siret-Prut-Nistru analizează o rețea pentru cartea în limba română
Unul dintre proiectele discutate urmărește dezvoltarea unei rețele culturale în Republica Moldova, cu accent pe creșterea accesului la literatura română.
Ideea pornește de la diferențele existente pe piața de carte din Republica Moldova. Potrivit explicațiilor prezentate în cadrul ședinței, în unele librării există o ofertă importantă de titluri în limba rusă la prețuri reduse, în timp ce cărțile în limba română, în special volumele importate din România, pot ajunge la prețuri mai greu accesibile pentru anumite categorii de cititori.
Proiectul analizat ar trebui, în consecință, să faciliteze circulația cărții în limba română și accesul comunităților din Republica Moldova la publicații, autori și resurse educaționale românești.
Deocamdată, informațiile prezentate de administrația județeană indică o inițiativă aflată în analiză, fără a fi comunicat încă un buget, un calendar de implementare sau numărul localităților care ar urma să intre în viitoarea rețea.
Costel Alexe: „Este despre șansa unui copil de a avea o carte în limba română în mâini”
Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, susține că proiectul trebuie privit prin efectele sale concrete asupra accesului la educație și cultură.
„Pentru mulți oameni din Republica Moldova, cartea în limba română nu este întotdeauna la fel de ușor de găsit sau de cumpărat ca o carte în limba rusă. În oferta actuală a unor librării din Republica Moldova se găsesc numeroase titluri în limba rusă la prețuri foarte mici, în timp ce multe cărți în limba română, inclusiv cele aduse din România, ajung la prețuri mai greu de suportat pentru unele familii”, a declarat Costel Alexe.
Președintele CJ Iași a indicat trei categorii care ar putea beneficia direct de o asemenea inițiativă: copiii, adolescenții și profesorii.
„Proiectul despre care am discutat este de fapt despre șansa unui copil de a avea o carte în limba română în mâini. Despre un adolescent care descoperă un autor român. Despre un profesor care poate avea resursele de care are nevoie”, a precizat Alexe.
Pentru ca proiectul să poată fi evaluat dincolo de obiectivul declarat, vor fi relevante forma concretă a rețelei, partenerii implicați, sursa de finanțare și modul în care vor fi distribuite cărțile.
O structură comună România–Republica Moldova–Ucraina, analizată la Iași
Al doilea subiect important de pe agenda Consiliului Director a vizat documentele constitutive ale Grupării Europene de Cooperare Teritorială România–Republica Moldova–Ucraina.
O Grupare Europeană de Cooperare Teritorială, cunoscută prin acronimul GECT, este o structură cu personalitate juridică utilizată pentru dezvoltarea cooperării între autorități din mai multe state și pentru implementarea unor proiecte transfrontaliere.
Astfel de structuri pot deveni instrumente mai stabile pentru administrarea programelor comune, încheierea de contracte și gestionarea finanțărilor. Un exemplu recent îl reprezintă GECT EAST GATE, constituită în martie 2026 cu autorități din România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina, care are personalitate juridică și poate participa direct la anumite programe europene.
Pentru structura discutată în cadrul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, analiza documentelor constitutive arată că proiectul se află încă într-o etapă instituțională și juridică. Nu a fost anunțată în cadrul informațiilor prezentate o dată la care noua grupare ar urma să devină operațională.
Cooperarea cu Ucraina are deja un precedent
Extinderea colaborării către Ucraina nu pornește de la zero.
Euroregiunea Siret-Prut-Nistru a semnat încă din 2012 un acord de cooperare cu Euroregiunea Nistru, structură care include regiunea Vinița din Ucraina și raioane din nordul și nord-estul Republicii Moldova. (Euroregiune)
Acest precedent este relevant în condițiile în care viitoarea grupare teritorială ar urma să ofere un cadru juridic mai clar pentru colaborarea trilaterală.
Diferența practică ar consta în capacitatea unei asemenea structuri de a administra proiecte comune într-o manieră instituționalizată, în locul cooperării bazate exclusiv pe acorduri separate între autorități.
Miza reală: accesul la finanțări pentru proiecte comune
Pentru Iași, apariția unei structuri România–Republica Moldova–Ucraina poate avea implicații în mai multe domenii: infrastructură locală, cultură, educație, servicii publice, dezvoltare economică și proiecte de cooperare transfrontalieră.
Euroregiunea Siret-Prut-Nistru are deja experiență în proiecte comune. Organizația a derulat inclusiv programe destinate consolidării capacității instituționale pentru pregătirea și implementarea investițiilor transfrontaliere.
O structură juridică comună poate reduce o parte dintre dificultățile care apar atunci când fiecare partener trebuie să gestioneze separat contractele și responsabilitățile dintr-un proiect internațional.
Costel Alexe susține că obiectivul trebuie să rămână transformarea cooperării instituționale în investiții și servicii care pot fi observate la nivel local.
„Cred că aceasta este direcția în care trebuie să mergem: mai puține proiecte care rămân doar pe hârtie și mai multe proiecte care se văd în viața oamenilor”, a declarat președintele Consiliului Județean Iași.
De la discuție la proiect finanțat
Cele două inițiative analizate la Iași sunt în etape în care multe dintre elementele esențiale trebuie încă stabilite.
În cazul rețelei culturale vor trebui clarificate bugetul, mecanismul de distribuție a cărților, localitățile beneficiare și partenerii din Republica Moldova.
În cazul Grupării Europene de Cooperare Teritorială, etapele următoare țin de finalizarea cadrului juridic, stabilirea membrilor și parcurgerea procedurilor necesare pentru funcționarea efectivă a structurii.
Prin urmare, ședința Consiliului Director fixează două direcții de lucru pentru Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Prima urmărește un rezultat direct și ușor de măsurat, accesul mai bun la carte în limba română. A doua încearcă să construiască instrumentul instituțional prin care autoritățile din România, Republica Moldova și Ucraina să poată pregăti și finanța mai ușor proiecte comune.
