Institutul Cardiovascular Miroslava a pierdut finanțarea prin PNRR. Rafila și Rogobete sunt criticați pentru decizia care a afectat Iașul.
Institutul Cardiovascular Miroslava revine în centrul disputei publice de la Iași, după ce liberalii ieșeni au cerut explicații pentru eliminarea proiectului din lista investițiilor finanțate prin PNRR. Criticile îi vizează direct pe Alexandru Rafila și Alexandru Rogobete, aflați la conducerea Ministerului Sănătății în perioada deciziilor privind finanțarea marilor investiții spitalicești. Pentru Iași, consecința este concretă: un proiect medical regional pregătit pentru finanțare nu are nici astăzi șantier deschis.
Subiectul merită separat de zgomotul confruntării politice. Întrebarea esențială privește criteriile prin care Ministerul Sănătății a stabilit ce spitale primeau finanțare și de ce o investiție destinată pacienților din întreaga Moldovă a rămas în afara listei.
Responsabilitatea pentru explicarea acestor decizii aparține celor care le-au gestionat la nivel central.
Institutul Cardiovascular Miroslava și decizia care a lăsat Iașul fără finanțare
Proiectul fusese pregătit pentru construirea unei unități medicale regionale la Miroslava, în apropierea municipiului Iași. Potrivit poziției prezentate de liberalii ieșeni, Consiliul Județean Iași realizase demersurile necesare la nivel local și pusese documentația la dispoziția Ministerului Sănătății.
Investiția nu a rămas însă între proiectele finanțate prin PNRR.
Aceasta este decizia pentru care Alexandru Rafila și Alexandru Rogobete trebuie să ofere explicații clare, dincolo de argumentele politice folosite ulterior de partide.
Dacă proiectul era prea scump, Ministerul Sănătății trebuie să arate criteriile după care costul a fost considerat incompatibil cu finanțarea. Dacă gradul de maturitate a reprezentat problema, trebuie explicat ce documente sau etape lipseau. Dacă alte investiții au primit un punctaj superior, comparația dintre proiecte ar trebui făcută public.
Fără asemenea explicații, dezbaterea rămâne blocată între acuzații politice și justificări generale.
Un institut destinat unei regiuni cu milioane de locuitori
Dimensiunea regională este elementul central al proiectului.
Iașul concentrează servicii medicale de înaltă complexitate pentru întreaga Moldovă. Pacienți din Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui și alte județe ajung în spitalele ieșene pentru patologii care nu pot fi tratate în unitățile medicale din localitățile de origine.
În medicina cardiovasculară, această presiune este cu atât mai importantă.
Bolile aparatului circulator reprezintă de ani de zile principala cauză de mortalitate în România. În acest context, construirea unei infrastructuri regionale specializate la Iași avea o justificare care depășea interesele unui singur județ.
Institutul Cardiovascular Miroslava fusese gândit tocmai pentru această funcție regională.
De aceea, explicația eliminării sale dintr-un program european destinat inclusiv modernizării infrastructurii sanitare trebuie să fie una tehnică și documentată.
Rafila și Rogobete au de explicat criteriile folosite
Alexandru Rafila conducea Ministerul Sănătății, iar Alexandru Rogobete ocupa funcția de secretar de stat în perioada în care ministerul administra componenta de investiții sanitare din PNRR.
Funcțiile ocupate îi plasau în centrul mecanismului instituțional care gestiona investițiile.
Liberalii ieșeni susțin că proiectul de la Miroslava putea fi deja în execuție dacă ar fi rămas pe lista finanțată.
Afirmația are o componentă politică evidentă și nu poate fi tratată automat drept fapt cert, pentru că între obținerea finanțării și deschiderea unui șantier există licitații, contractare, proiectare și numeroase proceduri administrative.
Faptul verificabil rămâne însă că proiectul nu a beneficiat de finanțarea PNRR pentru care fusese propus, iar infrastructura medicală respectivă nu există astăzi.
Acesta este rezultatul administrativ care contează pentru Iași.
Explicația „era prea mare” ridică o problemă de fond
Una dintre temele invocate în disputa din jurul proiectului a fost dimensiunea investiției și costul ridicat.
Un spital regional cardiovascular este, prin definiție, o investiție costisitoare. Evaluarea sa exclusiv prin valoarea totală ar fi incompletă dacă nu este raportată la numărul de pacienți deserviți, capacitatea proiectată, complexitatea intervențiilor medicale și durata de utilizare a infrastructurii.
În cazul Iașului, trebuie luată în calcul și poziția orașului în sistemul sanitar al Moldovei.
Dacă Ministerul Sănătății a considerat proiectul supradimensionat, Rafila și Rogobete ar trebui să prezinte evaluarea tehnică pe baza căreia s-a ajuns la această concluzie și alternativa propusă pentru acoperirea nevoii medicale identificate.
Altfel, argumentul costului explică prea puțin pentru o decizie cu efecte pe termen lung asupra infrastructurii medicale regionale.
Și PSD Iași are de răspuns unei întrebări
Criticile liberalilor se îndreaptă și spre organizația PSD Iași.
Miza politică este evidentă, însă există o întrebare legitimă: ce demersuri publice și instituționale au făcut reprezentanții social-democrați din Iași pentru menținerea proiectului în programul de finanțare?
Întrebarea capătă greutate inclusiv prin legătura politică a lui Alexandru Rafila cu organizația ieșeană a PSD.
Un proiect medical regional de asemenea dimensiune ar fi trebuit să genereze o poziție comună a reprezentanților Iașului, indiferent de partid.
Dacă au existat intervenții pentru salvarea finanțării, ele pot fi prezentate public. Dacă nu au existat, absența lor merită explicată.
Pentru pacienții din Moldova contează rezultatul: institutul nu a fost construit.
Rogobete, întrebat și despre zborurile militare din decembrie 2025
Liberalii introduc în aceeași dispută un al doilea subiect, separat de proiectul Institutului Cardiovascular.
Alexandru Rogobete este solicitat să explice utilizarea unor aeronave ale Forțelor Aeriene Române în legătură cu misiuni ale Ministerului Sănătății la Iași, în decembrie 2025.
Sunt cerute informații privind scopul deplasărilor, justificarea folosirii aeronavelor militare și costurile suportate.
În acest caz, acuzațiile trebuie susținute prin documente, iar răspunsul instituțiilor implicate este necesar înaintea unei concluzii.
Utilizarea unei aeronave militare poate avea justificări legale și operaționale, inclusiv pentru misiuni medicale sau situații speciale. Tocmai de aceea, Ministerul Sănătății și instituțiile responsabile ar trebui să clarifice natura concretă a zborurilor invocate și temeiul în baza căruia acestea au fost efectuate.
Dacă deplasările au fost justificate, documentele pot închide rapid controversa. Dacă au existat utilizări care nu corespundeau scopului acestor resurse, problema devine una de responsabilitate administrativă.
Ce s-a pierdut odată cu finanțarea PNRR
PNRR avea o caracteristică dificil de înlocuit prin bugetele locale: capacitatea de a concentra într-o perioadă relativ scurtă resurse europene foarte mari pentru infrastructură.
Pentru un proiect medical de dimensiunea celui propus la Miroslava, pierderea unei asemenea surse de finanțare înseamnă că trebuie identificat un alt program european, un mecanism guvernamental sau o combinație de surse financiare.
Fiecare an de întârziere menține presiunea asupra infrastructurii existente.
Din această perspectivă, discuția despre Institutul Cardiovascular Miroslava nu ar trebui redusă la schimbul de acuzații dintre PNL și PSD.
Există două întrebări la care administrația centrală trebuie să răspundă: de ce proiectul a fost eliminat din finanțarea PNRR și care este soluția concretă pentru realizarea lui în continuare?
Iașul are nevoie de un răspuns despre viitorul institutului
Responsabilitatea politică pentru o decizie administrativă trebuie evaluată pe documente, criterii și rezultate. În cazul Institutului Cardiovascular de la Miroslava, rezultatul este simplu de constatat: investiția pregătită pentru Iași nu a ajuns la execuție prin PNRR.
Alexandru Rafila și Alexandru Rogobete au ocupat poziții-cheie în Ministerul Sănătății în perioada relevantă. Este rezonabil ca Iașul să le ceară să explice public criteriile care au dus la pierderea finanțării și soluțiile pe care le-au avut în vedere pentru înlocuirea acesteia.
La fel de important este însă ce urmează.
Pentru pacienții care depind de serviciile cardiovasculare din Iași, disputa despre cine a greșit are valoare doar dacă este urmată de o soluție de finanțare. Proiectul are nevoie de un traseu administrativ clar, de o sursă realistă de bani și de un calendar.
După pierderea oportunității PNRR, întrebarea decisivă pentru Iași rămâne cine și din ce fonduri va construi Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava.
