Lucian Rusu a fost ales președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senat. A8, A7, fondurile UE și SAFE, printre priorități.
Senatorul PNL de Iași Lucian Rusu a fost ales miercuri, 2 septembrie 2026, președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României, structură parlamentară implicată direct în analiza inițiativelor și politicilor europene. Parlamentarul ieșean indică printre prioritățile noului mandat negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, accesarea fondurilor pentru infrastructură și economie, programul SAFE, securitatea energetică și susținerea parcursului european al Republicii Moldova.
Numirea are loc chiar la începutul noii sesiuni parlamentare. Senatul a fost convocat în sesiune ordinară la 1 septembrie, iar Comisia pentru afaceri europene și-a programat prima ședință pentru miercuri, 2 septembrie, de la ora 14:00. (Senatul României)
Pentru Iași și regiunea Moldovei, Rusu spune că principalul obiectiv este ca negocierile și instrumentele europene să se traducă în investiții concrete, inclusiv prin continuarea marilor proiecte de infrastructură.
„Preluarea conducerii Comisiei pentru afaceri europene vine într-un moment important pentru România. Avem de dus mai departe procesul de aderare la OCDE, de reprezentat cât mai bine interesele țării în relația cu instituțiile europene și de valorificat eficient fondurile europene disponibile. Pentru mine, o prioritate rămâne ca aceste oportunități să se traducă în investiții concrete pentru Iași și pentru Moldova, în infrastructură, conectivitate și dezvoltare economică”, a declarat Lucian Rusu.
Lucian Rusu pune viitorul buget european între principalele mize ale mandatului
Una dintre temele majore ale următorilor ani va fi negocierea cadrului financiar al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Miza pentru România este păstrarea unui volum important de resurse pentru politica de coeziune, infrastructură, agricultură și modernizarea economiei.
Pentru Moldova, accesul la aceste finanțări are o relevanță suplimentară. Regiunea încearcă să recupereze întârzieri acumulate în infrastructura rutieră și feroviară, iar proiecte precum Autostrada A8 și Autostrada A7 depind de continuitatea finanțărilor și de capacitatea statului de a pregăti și executa investițiile.
Rusu susține că România trebuie să participe mai activ la negocierile europene și să urmărească simplificarea procedurilor de accesare a banilor comunitari.
„Fiecare euro european trebuie să se transforme în investiții, locuri de muncă și dezvoltarea comunităților”, a transmis senatorul.
Apartenența României la Uniunea Europeană este legată direct, în opinia sa, de recuperarea decalajelor de infrastructură din Moldova.
„Eu, ca ieșean, văd acest lucru în fiecare kilometru de autostradă care, în sfârșit, leagă Moldova de celelalte regiuni ale țării”, a afirmat Lucian Rusu.
A8 și A7 rămân în centrul agendei pentru Moldova
În comunicatul transmis după alegerea în noua funcție, senatorul ieșean plasează Autostrada Unirii A8 și Autostrada Moldovei A7 printre proiectele care trebuie urmărite în raport cu viitoarele surse europene de finanțare.
Cele două axe sunt esențiale pentru conectarea Moldovei cu centrul și vestul României, respectiv cu Bucureștiul și sudul țării. Dincolo de reducerea timpilor de deplasare, infrastructura rutieră de mare viteză influențează capacitatea unei regiuni de a atrage investiții, accesul companiilor la piețe și mobilitatea forței de muncă.
„Iașul și Moldova trebuie să fie prezente acolo unde se stabilesc marile priorități de investiții pentru următorii ani. A8 și A7 trebuie duse la capăt, iar noile instrumente europene, inclusiv SAFE, trebuie analizate și valorificate acolo unde pot susține infrastructura și proiectele strategice ale României”, a declarat senatorul.
Pentru Iași, finalizarea A8 rămâne proiectul cu cea mai mare capacitate de a modifica poziționarea economică a județului, prin conectarea directă cu Transilvania și coridoarele europene de transport.
SAFE și securitatea europeană intră pe agenda Comisiei
O altă direcție anunțată de Lucian Rusu este utilizarea instrumentului european SAFE – Security Action for Europe.
Mecanismul permite Uniunii Europene să ofere statelor membre împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru investiții în securitate și apărare, inclusiv pentru achiziții comune și mobilitate militară. Lista domeniilor eligibile include protecția infrastructurii critice, capacitățile cibernetice, sisteme de apărare și investiții necesare mobilității militare.
Pentru România, poziția de pe flancul estic al NATO și accesul la Marea Neagră cresc relevanța acestor investiții.
Rusu susține că fondurile disponibile trebuie utilizate și cu efect economic intern, prin stimularea investițiilor și producției realizate în România.
„Este o oportunitate importantă, dar trebuie să ne asigurăm că această finanțare este folosită strategic, rapid și eficient, astfel încât să însemne cât mai multă producție, investiții și locuri de muncă în România”, a precizat senatorul.
Energia devine o temă de securitate europeană
Securitatea energetică este o altă componentă pe care noul președinte al Comisiei pentru afaceri europene intenționează să o urmărească.
Crizele energetice din ultimii ani și războiul din Ucraina au accelerat politica europeană de reducere a dependențelor și de diversificare a surselor de energie. România dispune de producție internă de gaze, resurse offshore în Marea Neagră și un sector energetic care poate avea o contribuție regională mai mare.
„Ultima perioadă ne-a arătat clar că securitatea energetică nu mai este doar o problemă economică. Este o problemă de securitate națională și europeană”, a transmis Rusu.
În opinia sa, poziția strategică a României trebuie transformată într-un avantaj în negocierile europene privind energia, infrastructura și securitatea regională.
Aderarea României la OCDE, un alt dosar important
Noul mandat parlamentar se suprapune și cu procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
România a devenit țară candidată pentru aderarea la OCDE în 2022, iar foaia de parcurs a fost adoptată oficial în iunie același an. Procesul presupune evaluarea legislației, instituțiilor și politicilor publice românești de către comitetele tehnice ale organizației și alinierea lor la standardele statelor membre.
Evaluările acoperă domenii precum economia, administrația publică, piața muncii, educația, sănătatea și guvernanța.
Pentru România, intrarea în OCDE ar însemna accesul într-un grup al economiilor dezvoltate și ar putea consolida credibilitatea țării în raport cu investitorii și instituțiile financiare internaționale.
Republica Moldova, menținută pe agenda europeană
Lucian Rusu indică și susținerea Republicii Moldova în procesul de integrare europeană drept una dintre temele pe care România trebuie să continue să le promoveze la Bruxelles.
În perspectiva următorilor ani, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană poate avea efecte directe și asupra județelor din estul României. Iașul este una dintre principalele legături economice, universitare și de transport dintre România și Republica Moldova, iar dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere va deveni tot mai importantă pe măsură ce procesul de integrare avansează.
„Suntem și trebuie să rămânem principalii susținători ai acestui proces de aderare, care pentru noi înseamnă mai mult decât o chestiune de politică externă”, a declarat senatorul.
Ce rol are Comisia pentru afaceri europene
Comisia pentru afaceri europene este una dintre comisiile permanente ale Senatului și analizează proiecte și documente aflate în legătură cu politicile și legislația Uniunii Europene.
Activitatea sa poate include avizarea unor proiecte legislative, examinarea documentelor europene și formularea pozițiilor Senatului asupra unor inițiative venite de la nivelul instituțiilor UE. Ordinea de zi oficială a ședinței din 2 septembrie arată, de exemplu, că membrii comisiei analizează atât inițiative legislative naționale, cât și comunicări ale Comisiei Europene.
Pentru Lucian Rusu, preluarea conducerii comisiei adaugă o componentă europeană mai puternică activității sale parlamentare și îi oferă acces direct la dezbaterile privind unele dintre politicile care vor stabili direcțiile de finanțare și investiții ale României în următorii ani.
„Vreau ca România să fie prezentă acolo unde se iau deciziile, să vină cu soluții și să își apere interesele. Viitorul înseamnă o prezență activă și constructivă în Uniunea Europeană”, a concluzionat senatorul PNL de Iași.
